Nitazoxanida, cunoscută din punct de vedere chimic ca 2-(acetiloxi)-N-(5-nitro-2-tiazolil)benzamidă, a fost dezvoltată la începutul anilor 1970 ca un nou agent antiparazitar. Aceasta este sintetizată prin schimbarea unui inel benzenic din niclosamidă în nitrotiazol [1]. Inițial, a fost testat pentru potențialul său împotriva unei varietăți de infecții protozoare și helmintice la o serie de specii de animale, iar în scurt timp și-a demonstrat eficacitatea împotriva cestodelor (viermilor) intestinale în studiile efectuate la om. Acest succes timpuriu a dus la aprobarea FDA de către laboratoarele Romark, devenind primul și singurul medicament aprobat pentru infecțiile cu Cryptosporidium în SUA [1].

În plus, nitazoxanida și-a demonstrat, de asemenea, eficacitatea împotriva diferitelor infecții bacteriene, inclusiv Clostridium difficile și Mycobacterium tuberculosis, care este atribuită interferenței cu enzimele esențiale ale metabolismului energetic anaerob [1]. Siguranța și eficacitatea sa în tratamentul infecțiilor parazitare intestinale sunt bine documentate, peste 75 de milioane de persoane fiind tratate la nivel mondial [1], subliniind rolul său valoros în medicina modernă împotriva viermilor intestinali, inclusiv Ascaris lumbricoides (viermele rotund uman) și Gardia lamblia (Giardia intestinalis).

Nitazoxanida împotriva Ascaris lumbricoides și a altora

Viermii intestinali, cum ar fi viermii cu cârlige, ascarisul uman (Ascaris lumbricoides), oxiurii, trichomoniaza, oxiurii și diferite tipuri de viermi plați și tenii, pot perturba în mod semnificativ sănătatea noastră digestivă, ducând la disconfort și alte probleme grave de sănătate. Nitazoxanida, cunoscută pentru tratarea anumitor infecții protozoare, a dat, de asemenea, rezultate promițătoare împotriva acestor paraziți. Studiile au arătat că nitazoxanida a vindecat cu succes 91% cazuri de infecție cu Ascaris lumbricoides [2]. Într-un studiu comparativ la care au participat 70 de copii cu infecții cu ascarizi umani (Ascaris), cei tratați cu nitazoxanidă au avut o rată de vindecare de 89% și o eliminare aproape completă a tuturor ouălor din organism. Acest medicament a fost, de asemenea, eficient împotriva diferitelor specii de tenie, cu rate de succes între 75% și 85% [2]. Eficacitatea nitazoxanidei se datorează probabil capacității sale de a bloca o reacție enzimatică specifică importantă pentru supraviețuirea acestor paraziți în lipsa oxigenului. Acest lucru face ca nitazoxanida să fie o alternativă valoroasă în lupta împotriva acestor infecții comune, dar supărătoare.

În plus, în Colima, Mexic, un studiu care a implicat 280 de participanți, inclusiv copii, adolescenți și adulți, care se ocupă cu infecția cu Ascaris lumbricoides a fost găsită în 381 comunitățiTP10T [3]. Prin analize fecale detaliate și evaluări socio-economice și de igienă, 81% persoane cu paraziți aveau A. lumbricoides. În mod remarcabil, tratamentul cu nitazoxanidă a vindecat 88% cazuri de ascarioză și a redus semnificativ morbiditatea cu 97,5% [3]. Aceste rezultate evidențiază potențialul nitazoxanidei ca tratament eficient pentru infecțiile cu paraziți intestinali, în special în zonele cu condiții de igienă precare.

Nitazoxanida și Giardia lamblia

Nitazoxanida a demonstrat o potențială activitate antiparazitară împotriva Giardia lamblia și a unui spectru larg de alte infecții parazitare. Un studiu la care au participat 272 de copii cu vârste cuprinse între doi și 14 ani a investigat eficacitatea nitazoxanidei ca tratament unic pentru amestecuri de infecții intestinale protozoare și helmintice [4]. Utilizând chestionare de gospodărie, cercetătorii au colectat date socio-economice și legate de igienă. Examinările scaunelor au confirmat infecții cu protozoare precum Giardia lamblia și Entamoeba histolytica/E. dispar, și helminți, inclusiv Hymenolepis nana și Ascaris lumbricoides. După tratarea a 121 de copii infectați cu nitazoxanidă, 84% infecții cu protozoare și 95% infecții cu helminți au fost eradicate cu succes [4], ceea ce indică eficacitatea ridicată a nitazoxanidei și profilul excelent de siguranță, fără efecte secundare semnificative. Aceste rezultate indică potențialul nitazoxanidei ca agent antiparazitar eficient, cu spectru larg, pentru copiii cu infecții parazitare mixte. În plus, un studiu efectuat în Cajamarca, Peru, a presupus administrarea de nitazoxanidă la copii în funcție de vârsta acestora - 100 mg pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani și 200 mg pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 11 ani, de două ori pe zi, timp de trei zile [5]. Tratamentul a vindecat cu succes 89% cazuri de ascaridioză și trichuriază și 82% cazuri de himenolepiză, subliniind eficacitatea largă a nitazoxanidei [5]. În plus, acest lucru a fost realizat cu efecte secundare minime, confirmând siguranța și eficacitatea medicamentului ca opțiune de tratament pentru copiii cu infecții parazitare.

În cazul Entamoeba histolytica/E. dispar, Giardia duodenalis și altele, un studiu efectuat în San Pedro Tolimán, Querétaro, Mexic, a demonstrat eficacitatea nitazoxanidei [6]. Rezultatele au arătat că nitazoxanida a eliminat cu succes infecțiile cauzate de paraziți precum Entamoeba histolytica/E. dispar, Giardia duodenalis și alții, cu eficiențe cuprinse între 71 și 100% [6]. Este important de menționat că tratamentul (administrat în doze de 500 mg pentru adulți și 200 mg pentru copiii cu vârsta sub 12 ani, de două ori pe zi, timp de trei zile) nu a afectat valorile hematologice sau de chimie clinică, ceea ce indică siguranța acestuia. În plus, medicamentul a fost bine asimilat de majoritatea, doar o mică parte dintre aceștia prezentând un ușor disconfort abdominal. În plus, într-un studiu clinic la care au participat 100 de copii cu vârsta de aproximativ 3,3 ani, nitazoxanida a redus semnificativ durata diareei infecțioase [7]. În acest studiu dublu-orb, copiii care au prezentat diaree timp de trei până la 29 de zile au primit nitazoxanidă sau placebo timp de trei zile. Cei care au luat nitazoxanidă și-au revenit în aproximativ 23 de ore, mult mai repede decât grupul placebo, care și-a revenit în 103,5 ore [7]. Medicamentul a fost deosebit de eficient împotriva Giardia lamblia și a cazurilor nediagnosticate, fără efecte secundare semnificative. Aceste rezultate evidențiază potențialul nitazoxanidei ca opțiune de tratament sigur pentru diareea infantilă, inclusiv atunci când cauza infecției este neclară.

În mod interesant, într-un alt studiu efectuat la Spitalul Național Point G. din Bamako, Mali, 18 pacienți spitalizați care sufereau de diaree din cauza infecțiilor parazitare, dintre care 17 cu HIV și 12 cu SIDA în stadiul 4, au fost tratați cu nitazoxanidă [8]. Administrarea a 500 mg de nitazoxanidă de două ori pe zi, timp de șapte zile, a dus la o reducere semnificativă sau la eradicarea completă a oochisturilor de Cryptosporidium parvum la șapte din 12 pacienți cu SIDA în stadiul 4 [8]. În plus, patru pacienți au prezentat o rezolvare completă a diareei. Acest studiu a raportat, de asemenea, eficacitatea nitazoxanidei împotriva altor paraziți, cum ar fi Isospora belli, Entamoeba histolytica și Giardia lamblia. Aceste rezultate evidențiază potențialul nitazoxanidei ca tratament bine tolerat și eficient pentru infecțiile parazitare intestinale, în special la pacienții cu HIV/SIDA în stadiu avansat.

Mai mult, într-un studiu comparativ al tratamentului giardiozei, cauzată de parazitul Giardia intestinalis, 110 copii au fost tratați cu nitazoxanidă timp de trei zile sau metronidazol timp de cinci zile [9]. În mod remarcabil, până în a șaptea zi, 85% dintre cei tratați cu nitazoxanidă au prezentat o rezolvare completă a diareei, egalând rata de succes de 80% observată în grupul cu metronidazol, cu o rezolvare mai rapidă în majoritatea cazurilor [9]. Aceste rezultate evidențiază nitazoxanida ca fiind o opțiune de tratament puternic, cu acțiune rapidă și bine tolerată pentru giardioza la copii, oferind o durată mai scurtă de tratament în comparație cu regimul tradițional cu metronidazol. În plus, un alt studiu a comparat nitazoxanida și tinidazolul în tratamentul giardiozei la 166 de copii infectați cu Giardia lamblia [10]. Participanții au fost împărțiți în două grupuri; unul a primit nitazoxanidă (7,5 mg/kg de două ori pe zi timp de trei zile), iar celălalt o singură doză de tinidazol (50 mg/kg). Dintre cei 137 care au finalizat studiul, grupul cu tinidazol a avut o rată de vindecare mai mare, de 90,5%, comparativ cu 78,4% pentru grupul cu nitazoxanidă [10]. În ciuda eficacității mai scăzute, nitazoxanida a fost bine tolerată, cu doar efecte secundare temporare minore. Acest studiu indică nitazoxanida ca fiind o alternativă promițătoare la tinidazol pentru tratamentul giardiozei la copii, deosebit de valoroasă în fața preocupărilor legate de rezistența la medicamente.

Nitazoxanida și infecțiile virale

Nitazoxanida, cunoscută în mod tradițional pentru combaterea infecțiilor parazitare, a fost recent investigată pentru potențialul său împotriva bolilor virale, inclusiv COVID-19 (cauzată de virusul SARS-CoV-2). Diverse studii au evaluat eficacitatea nitazoxanidei în reducerea încărcăturii virale și în prevenirea progresiei bolilor virale [18, 19, 20]. Într-un studiu clinic pentru evaluarea eficacității nitazoxanidei împotriva COVID-19, pacienții adulți care au prezentat simptome timpurii au fost tratați cu nitazoxanidă sau placebo [18]. În ciuda unor rate similare de rezolvare a simptomelor între cele două grupuri, pacienții tratați cu nitazoxanidă au prezentat o reducere semnificativă a încărcăturii virale. Mai exact, 29,9% dintre persoanele tratate cu nitazoxanidă nu au prezentat niciun virus detectabil, în comparație cu 18,2% în grupul placebo [18], ceea ce indică potențialul său de a reduce răspândirea virusului la început în cazurile de COVID-19. Această constatare evidențiază nitazoxanida ca fiind o opțiune promițătoare pentru tratamentul timpuriu în vederea suprimării transmiterii SARS-CoV-2. În plus, un studiu multicentric a evidențiat capacitatea nitazoxanidei de a spori eliminarea virală atunci când este adăugată la tratamentul standard pentru pacienții cu COVID-19 non-severă [19]. Grupul de nitazoxanidă a prezentat un procent mai mare de pacienți fără virus în comparație cu tratamentul standard singur.

Pentru gastroenterita virală, un studiu a testat 500 mg de nitazoxanidă la 50 de pacienți ambulatoriali cu vârsta de 12 ani și peste cu diaree cauzată de norovirus, rotavirus sau adenovirus [20]. Rezultatele au arătat că cei care au fost tratați cu nitazoxanidă au avut o rezolvare a simptomelor semnificativ mai rapidă, cu o medie de 1,5 zile, comparativ cu 2,5 zile pentru cei care au primit placebo. Mai mult, această ameliorare a fost deosebit de vizibilă la pacienții cu infecții cu rotavirus și norovirus [20]. Acest studiu, care nu a raportat niciun eveniment advers semnificativ, sugerează că nitazoxanida ar putea fi o opțiune de tratament sigură și eficientă pentru reducerea duratei gastroenteritei virale la adulți și adolescenți. În plus, un alt studiu a raportat că nitazoxanida a prezentat o activitate semnificativă împotriva virusurilor rujeolei și a bolii distemper canine [21]. În ciuda vaccinurilor, infecțiile cu rujeolă și cu virusul bolii de Carré (CDV) au reapărut, provocând peste 100 000 de decese pe an. În special, nitazoxanida interferează cu proteina de fuziune a virusului, responsabilă de capacitatea de răspândire a virusului [21]. Această constatare sugerează că Nitazoxanida ar putea fi considerată un candidat promițător pentru dezvoltarea de tratamente împotriva rujeolei și a bolii de Carré, oferind noi speranțe pentru sănătatea umană și animală.

Nitazoxanida și sănătatea ficatului

Un studiu de evaluare a nitazoxanidei ca alternativă la metronidazol pentru abcesul hepatic necomplicat cauzat de amoebe a constatat că aceasta este la fel de eficientă. Administrată în doză de 500 mg de două ori pe zi timp de 10 zile, nitazoxanida a condus la o rată de rezolvare totală a abcesului de 73,3% după 6 luni, oferind o tolerabilitate mai bună și mai puține efecte secundare [22]. Un alt studiu a comparat nitazoxanida cu Rifaximina în tratamentul encefalopatiei hepatice la 60 de pacienți. Rezultatele au arătat că Nitazoxanida a îmbunătățit semnificativ starea mentală, a prelungit remisiunea și a îmbunătățit calitatea vieții cu puține efecte secundare, sugerând o alternativă mai sigură și mai eficientă [23]. Mai mult, un studiu efectuat pe 120 de pacienți cirotici cu encefalopatie hepatică manifestă (HE) a arătat efectele benefice ale nitazoxanidei în asociere cu lactuloză. Administrarea combinată a îmbunătățit semnificativ starea mentală în comparație cu lactuloza singură, indicând potențialul nitazoxanidei de a îmbunătăți tratamentul HE [24]. În plus, pentru tratamentul fasciolozei, un studiu realizat în Atlixco, statul Puebla, Mexic, la care au participat elevi, a evidențiat o prevalență medie de 5,78% a infecției cu Fasciola hepatica, în principal din cauza consumului de legume crude. În ceea ce privește tratamentul, administrarea de nitazoxanidă a arătat o eficacitate de 94% până la 100% împotriva fasciolozei, marcând prima identificare a unei zone endemice de fascioloză umană în America de Nord și sugerând că nitazoxanida este o alternativă eficientă la tratamentele tradiționale [25].

În plus, un studiu efectuat în Delta Nilului din Egipt a arătat că nitazoxanida este foarte eficientă în tratamentul amibiozei intestinale și hepatice, cu 94% rezolvarea simptomelor de amibioză intestinală și răspunsuri pozitive la toți pacienții cu amibioză hepatică. Acest lucru indică nitazoxanida ca fiind un tratament puternic pentru amibiasă [26]. În plus, un alt studiu efectuat în Egipt a arătat că 30,4% pacienții cu hepatită cronică C genotipul 4 tratați cu nitazoxanidă au obținut niveluri nedetectabile ale ARN VHC în timpul tratamentului. Este important faptul că acest răspuns a persistat 24 de săptămâni după terapie la 17,4% pacienți tratați, ceea ce indică un beneficiu susținut. Acest lucru sugerează că nitazoxanida este o potențială monoterapie pentru hepatita cronică C, deosebit de eficientă la pacienții cu niveluri inițiale mai scăzute de ARN VHC [27]. În cele din urmă, în nordul Peru, un studiu a comparat eficacitatea nitazoxanidei cu cea a placebo în tratamentul fasciolozei, o problemă gravă de sănătate cauzată de infecțiile cu Fasciola hepatica. Dintre cei 100 de participanți - 50 de adulți și 50 de copii - o evaluare post-tratament a arătat un avantaj clar al nitazoxanidei față de placebo, 60% adulți și 40% copii tratați cu nitazoxanidă eliminând infecția, comparativ cu rate de succes semnificativ mai mici în grupurile placebo. Tratamentul a fost nu numai eficient, ci și bine tolerat, cu doar efecte secundare ușoare și temporare [8]. Aceste constatări evidențiază rolul potențial al nitazoxanidei ca tratament sigur și eficient pentru o varietate de afecțiuni hepatice, inclusiv abcesul hepatic, infecția și fascioloza hepatică [28].

Nitazoxanida și sănătatea digestivă

Studiul a testat eficacitatea nitazoxanidei împotriva Helicobacter pylori, comparând-o cu antibioticele standard la 100 de pacienți. Grupul de nitazoxanidă a raportat o rată de recuperare de 92%, reducând semnificativ cu 54% riscul de a dezvolta rezistență la tratament. Acest lucru sugerează că nitazoxanida este o alternativă viabilă pentru tratamentul H. pylori, în special în cazurile rezistente [29]. Un alt studiu din Egipt, la care au participat 224 de pacienți cu H. pylori, a fost tratat fie cu un regim pe bază de nitazoxanidă, fie cu o terapie tradițională. Grupul cu nitazoxanidă a avut o rată de eradicare de aproape 95%, semnificativ mai mare decât 61% cu tratamentul standard, ceea ce indică eficacitatea sa ca tratament de primă linie pentru H. pylori [30]. În plus, un alt studiu realizat la Spitalul Universitar Tanta a testat un regim pe bază de nitazoxanidă pe 100 de pacienți care nu au răspuns la tratamentul standard pentru H. pylori. Noul tratament a obținut o rată de eradicare de 83%, oferind o opțiune de tratament secundar promițătoare pentru infecțiile rezistente cu H. pylori [31].

În cazul criptosporidiozei, un studiu efectuat pe copii cu Cryptosporidium a arătat că tratamentul cu nitazoxanidă a eliminat parazitul la pacienții 80% cu un sistem imunitar competent încă din prima săptămână. În mod similar, după patru săptămâni, ratele de eliminare s-au îmbunătățit la 93,3% în grupul NTZ, comparativ cu 43,3% în grupul placebo. Diareea a dispărut în majoritatea cazurilor în decurs de trei până la cinci zile, subliniind eficacitatea nitazoxanidei împotriva criptosporidiozei [32]. Pentru colita ulcerativă (UC), un studiu efectuat în Uzbekistan pe 100 de pacienți cu UC a evaluat efectul tratamentului cu nitazoxanidă împotriva paraziților intestinali. Combinația de nitazoxanidă cu mesalazină a îmbunătățit semnificativ vindecarea mucoasei în comparație cu fiecare tratament utilizat separat, sugerând un potențial beneficiu pentru gestionarea UC [33].

Nitazoxanida și diareea

Un studiu la care au participat copii mici cu diaree rotavirală a testat eficacitatea nitazoxanidei și a probioticelor. Administrată la 75 de copii, nitazoxanida a redus semnificativ durata șederii în spital și durata diareei în comparație cu tratamentele standard, cu ușoare avantaje față de probiotice. Acest lucru arată că nitazoxanida este o opțiune cheie pentru tratamentul diareei rotavirale acute la copii [34]. Împotriva Cryptosporidium, un studiu din Egipt a testat efectul nitazoxanidei la adulții cu diaree indusă de Cryptosporidium. În cadrul unui studiu dublu-orb care a implicat 90 de pacienți ambulatoriali, s-a observat un răspuns clinic 96% și o eliminare 93% a Cryptosporidium la cei tratați cu nitazoxanidă, semnificativ superioară față de placebo. Acest lucru demonstrează eficacitatea nitazoxanidei în tratamentul infecției cu Cryptosporidium la pacienții neimunodeficienți cu vârsta de 12 ani și peste [35].

În plus, nitazoxanida a fost evaluată pentru tratamentul diareei și al inflamației intestinale asociate cu Blastocystis hominis. Dintre participanți, 86% tratați cu nitazoxanidă au prezentat o rezolvare a simptomelor și o eliminare a B. hominis, depășind semnificativ grupul placebo. Studiul confirmă că B. hominis este un agent patogen și că nitazoxanida este un tratament puternic [36]. Un alt studiu, care a implicat pacienți cu SIDA și criptosporidioză, a observat o ameliorare a simptomelor la 59% din cei 357 de pacienți tratați cu nitazoxanidă. Tratamentul a fost bine tolerat, chiar și la doze mari, subliniind potențialul nitazoxanidei ca opțiune sigură și eficientă pentru criptosporidioza la pacienții cu SIDA [37]. În plus, un studiu realizat la Spitalul de Copii al Universității din Cairo privind diareea severă cu rotavirus la copiii cu vârsta sub șapte ani a arătat că nitazoxanida a redus semnificativ durata bolii. Copiii care au primit o doză de nitazoxanidă 7,5 mg/kg au raportat un timp mediu de rezolvare a bolii în 31 de ore, comparativ cu 75 de ore pentru grupul placebo, ceea ce indică eficacitatea nitazoxanidei pentru infecțiile cu rotavirus tratate în spital [38].

Un alt studiu, la care au participat 66 de pacienți HIV cu diaree Cryptosporidium parvum, a arătat o ameliorare semnificativă după tratamentul cu nitazoxanidă. Pacienții au primit doze de nitazoxanidă de 500 mg sau 1000 mg sau placebo timp de două săptămâni. Ambele doze de nitazoxanidă au fost semnificativ mai performante decât placebo în ceea ce privește eradicarea parazitului, aproximativ două treimi dintre pacienții din fiecare grup de nitazoxanidă obținând vindecarea parazitului și rezolvarea diareei. De asemenea, tratamentul a fost bine primit, indicând potențialul nitazoxanidei ca opțiune sigură și eficientă pentru această populație vulnerabilă [39]. În cele din urmă, un studiu realizat în Delta Nilului din Egipt a testat nitazoxanida la 100 de adulți și copii cu diaree cauzată de

Cryptosporidium parvum. Dozele au variat în funcție de vârstă, ceea ce a dus la rezolvarea la pacienții tratați cu 80% după șapte zile, comparativ cu 41% cu placebo. Acest lucru demonstrează potențialul nitazoxanidei în tratamentul eficient și rapid al diareei induse de Cryptosporidium [40].

Nitazoxanida și bacteriile E. coli

Nitazoxanida a demonstrat o eficacitate potențială împotriva tulpinilor de Escherichia coli (E. coli) rezistente la colistină, oferind o nouă strategie pentru eliminarea acestor microbi rezistenți. În combinație cu colistina, NTZ poate spori efectul antibacterian al colistinei, oferind o opțiune alternativă pentru a face față acestor provocări legate de rezistența bacteriană [41]. În plus, nitazoxanida a demonstrat o activitate potențială împotriva tulpinilor de Escherichia coli (E. coli), în special împotriva E. coli agregante (EAEC). Se știe că EAEC provoacă diaree cronică și malnutriție în rândul copiilor și al persoanelor infectate cu HIV. Studiile in vitro au arătat că, deși tulpinile de E. coli prezintă rezistență la nitazoxanidă în medii bogate în nutrienți, eficacitatea acesteia se îmbunătățește în medii minime, ceea ce indică potențialul său în condiții specifice [42]. Nitazoxanida a interferat cu formarea biofilmului - un factor de virulență cheie pentru ECEA - prin inhibarea asamblării adezivilor fimbriali, esențiali pentru aderența bacteriană la mucoasa intestinală. Mai mult, în contextul reducerii infecțiilor la copii și a tulburărilor de creștere asociate, un studiu care a utilizat nitazoxanida în combinație cu azitromicina a arătat reduceri tranzitorii ale infecției prin agregarea E. coli. Deși intervenția antimicrobiană nu a avut un efect semnificativ asupra ratelor de infecție pe termen lung sau asupra rezultatelor creșterii, acest lucru indică un rol semnificativ al nitazoxanidei în gestionarea infecțiilor intestinale, inclusiv a celor cauzate de EAEC [43]. Aceste constatări evidențiază rolul nitazoxanidei împotriva tulpinilor de E. coli, în special capacitatea sa de a spori eficacitatea colistinei împotriva tulpinilor rezistente și de a interfera cu aderența EAEC și formarea biofilmului.

Nitazoxanida și Staphylococcus aureus

Nitazoxanida prezintă o activitate puternică împotriva tulpinilor rezistente de Staphylococcus aureus, inclusiv a celor rezistente la tratamentul convențional. Pe baza studiilor științifice, Nitazoxanida este eficientă împotriva tulpinilor de S. aureus care sunt rezistente la alte medicamente, ceea ce o face o opțiune potențială pentru infecțiile dificile [44]. Este important faptul că Nitazoxanida sporește eficacitatea linezolidului, un antibiotic cheie, creând o combinație puternică împotriva infecțiilor cu S. aureus atât sensibile, cât și rezistente. Această sinergie oferă o abordare promițătoare pentru tratarea infecțiilor rezistente [44]. În plus, Nitazoxanida previne formarea de biofilme de către S. aureus, ceea ce reprezintă o provocare majoră în tratarea infecțiilor, deoarece biofilmele protejează bacteriile de antibiotice. Deși Nitazoxanida nu descompune biofilmele existente, aceasta inhibă acumularea de noi biofilme prin întreruperea mecanismului de apărare bacteriană [45]. Interesant este faptul că o problemă majoră actuală a antibioticelor este că bacteriile pot deveni rezistente la acestea. Cu toate acestea, S. aureus nu pare să dezvolte rezistență la Nitazoxanidă, ceea ce înseamnă că aceasta poate rămâne eficientă pentru o perioadă mai lungă de timp [44]. Se crede că efectul antibiofilm al Nitazoxanidei interferează cu procesele dependente de zinc responsabile de formarea biofilmului, vizând asamblarea biofilmului la nivel molecular fără chelarea directă a zincului. Acest mecanism indică potențialul Nitazoxanidei de a combate infecțiile asociate biofilmului printr-o cale nouă, subliniind valoarea sa în abordarea infecțiilor bacteriene complexe [45].

Dozajul substanței Nitazoxanide

Conform recomandărilor FDA, doza de nitazoxanidă este de 500 mg pe cale orală, cu alimente, la fiecare 12 ore, timp de 3 zile, pentru pacienții cu vârsta de 12 ani și peste. Pentru copiii cu vârsta de 11 ani sau mai mici, nu trebuie administrate comprimate de nitazoxanidă, deoarece doza conținută într-un singur comprimat depășește cantitatea recomandată pentru această grupă de vârstă.

Pe baza discuției de mai sus, pentru tratamentul infecțiilor gastrointestinale cauzate de protozoare, dozele sunt optimizate în mod specific pentru grupa de vârstă a pacientului:

- Pentru adulții cu infecții cu Giardia lamblia: Se recomandă nitazoxanida 500 mg pe cale orală la fiecare 12 ore, cu alimente, timp de trei zile de tratament.

- Pentru tratamentul infecției cu Giardia lamblia la copii: nitazoxanida se administrează în doză de 7,5 mg/kg de două ori pe zi, timp de trei zile.

- Pentru tratamentul infecțiilor cauzate de Ascaris lumbricoides: doza tipică de nitazoxanidă pentru adulți și copii cu vârsta de 12 ani și peste este de 500 mg pe cale orală la fiecare 12 ore, cu alimente. Această doză este de obicei recomandată pentru o perioadă de trei zile.

- Pentru copiii cu vârsta sub 12 ani: Doza recomandată pentru tratamentul diareei induse de Cryptosporidium la copii a fost segmentată pe categorii de vârstă. Copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani au primit 100 mg de nitazoxanidă, cei cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani au primit 200 mg, iar adolescenții cu vârste de 12 ani și peste au primit 500 mg. Aceste doze au fost administrate de două ori pe zi, timp de trei zile.

- Pentru adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste: În contextul tratamentului amibiazei intestinale și hepatice, precum și al diareei induse de Cryptosporidium, doza recomandată este de 500 mg de nitazoxanidă administrată de două ori pe zi. Durata tratamentului variază în funcție de afecțiune; pentru amibiasă, s-a specificat o cură de zece zile, în timp ce pentru diareea indusă de Cryptosporidium a fost suficientă o cură de trei zile.

- Pentru tratamentul diareei cu rotavirus la copii: Într-un studiu axat pe copii cu diaree severă cu rotavirus, s-a administrat o doză specifică de 7,5 mg/kg de nitazoxanidă suspensie orală de două ori pe zi, timp de trei zile. Aceasta a fost destinată copiilor spitalizați cu vârsta sub 7 ani.

- Pentru criptosporidioza legată de SIDA: Tratamentul pacienților cu criptosporidioză legată de SIDA a inclus doze de nitazoxanidă cuprinse între 500 și 1.500 mg de două ori pe zi, cu durata tratamentului și doza ajustată în funcție de răspunsul și toleranța pacientului.

**Reacții adverse și considerații pentru Nitazoxanidă**.

Cele mai frecvent raportate reacții adverse au fost dureri abdominale, cefalee, cromaturie (modificări ale culorii urinei) și greață. Supravegherea pieței a identificat reacții adverse suplimentare, cum ar fi diaree, reflux gastroesofagian, amețeli, dispnee, erupții cutanate și urticarie, deși frecvența lor exactă rămâne incertă din cauza naturii spontane a rapoartelor [46].

Interacțiunile medicamentoase, în special cu alte medicamente care se leagă puternic de proteinele plasmatice cu indici terapeutici înguste, cum ar fi warfarina, necesită monitorizare din cauza concurenței potențiale pentru locurile de legare. Legătura extinsă a nitazoxanidei la proteinele plasmatice (>99,9%) necesită prudență [46].

Considerațiile privind sarcina și alăptarea evidențiază lipsa de date privind prezența nitazoxanidei în laptele uman și efectele sale asupra sugarilor alăptați sau asupra producției de lapte. Studiile pe animale la șobolani și iepuri gestanți nu au arătat teratogenitate sau fetotoxicitate la doze semnificativ mai mari decât cele recomandate pentru om, sugerând că nu există riscuri legate de medicament în cazul sarcinilor umane.

Utilizarea nitazoxanidei la populații specifice, inclusiv la pacienții pediatrici și geriatrici, evidențiază siguranța și eficacitatea la cei cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, recomandându-se prudență pentru cei cu vârste de 11 ani și mai mici din cauza considerentelor legate de dozare [46].

Nitazoxanida, toleranță și supradozaj

Intervalul dozei tolerabile: Nitazoxanida a fost bine tolerată până la o doză unică maximă de 4 grame (g) în cadrul studiilor, cu sau fără alimente [47]. O doză zilnică acceptabilă în studiile cu administrare repetată a arătat că 0,5 g administrată de două ori pe zi (b.i.d.) a fost bine tolerată, cu doar reacții adverse ușoare la un nivel similar cu placebo [48].

Preocupări legate de supradozaj: Dozele mai mari, cum ar fi 1 g b.i.d., au fost asociate cu o creștere a efectelor secundare gastrointestinale, inclusiv diaree și disconfort abdominal, indicând un prag peste care toleranța la medicament scade [48]. Deși nu au fost observate modificări semnificative ale electrocardiogramei (ECG), ale semnelor vitale sau ale rezultatelor de laborator chiar și la doze mai mari, frecvența crescută a efectelor secundare sugerează prudență.

Profil de siguranță: În ciuda incidenței crescute a efectelor adverse la doze mai mari, profilul de siguranță al nitazoxanidei rămâne favorabil, nefiind raportate evenimente adverse semnificative sau modificări semnificative din punct de vedere clinic în ECG, semne vitale sau rezultate de laborator până la doza maximă testată de 4 g [47].

Nitazoxanida - ce altceva ar trebui să știți?

Rezumat al efectului nitazoxanidei ca agent antiparazitar

Nitazoxanida, dezvoltată la începutul anilor 1970 ca 2-(acetiloxi)-N-(5-nitro-2-tiazolil)benzamidă, este recunoscută pentru activitatea sa cu spectru larg de acțiune împotriva unei varietăți de agenți patogeni parazitari și bacterieni. Succesul său inițial împotriva cestodelor intestinale a dus la aprobarea FDA a medicamentului pentru tratamentul infecției cu Cryptosporidium; cu toate acestea, acesta și-a demonstrat, de asemenea, eficacitatea împotriva infecțiilor protozoare și microbiene, cum ar fi Clostridium difficile și Mycobacterium tuberculosis. Rolul nitazoxanidei împotriva viermilor intestinali precum Ascaris lumbricoides și Giardia lamblia evidențiază importanța sa în abordarea infecțiilor parazitare care au un impact semnificativ asupra sănătății globale. În plus, potențialul nitazoxanidei împotriva bolilor virale, inclusiv capacitatea sa de a reduce încărcătura virală și de a preveni progresia bolilor virale, este demn de remarcat. Interesant este faptul că proprietățile antivirale ale medicamentului, combinate cu beneficiile sale antiinflamatorii, sunt investigate pentru o varietate de aplicații, inclusiv pentru tratamentul bolii Crohn și al hepatitei virale, demonstrând aplicarea sa largă în gestionarea bolilor infecțioase. Capacitatea Nitazoxanidei de a lupta împotriva unei varietăți de infecții, siguranța sa și potențialul pentru noi aplicații medicale evidențiază importanța sa pentru a ajuta oamenii să își mențină sănătatea în viitor împotriva paraziților și microbilor, inclusiv a bacteriilor și a virusurilor.

Disclaimer

Acest articol este scris pentru a educa și a crește gradul de conștientizare cu privire la substanța discutată. Este important să rețineți că substanța discutată este o substanță și nu un produs specific. Informațiile conținute în text se bazează pe studiile științifice disponibile și nu au ca scop consilierea medicală sau promovarea automedicației. Cititorul este sfătuit să consulte un profesionist calificat în domeniul sănătății pentru toate deciziile privind sănătatea și tratamentul.

Legături

1. Rossignol J. F. (2014). Nitazoxanida: un agent antiviral cu spectru larg din prima clasă. Cercetare antivirală, 110, 94-103. https://doi.org/10.1016/j.antiviral.2014.07.014 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7113776/
2. Lloyd, A. E., Honey, B. L., John, B. M., & Condren, M. (2014). Opțiuni de tratament și considerații pentru infecțiile intestinale helmintice. Revista de tehnologie farmaceutică : jPT : publicație oficială a Asociației Tehnicienilor Farmaciști, 30(4), 130-139. https://doi.org/10.1177/8755122514533667 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34860931/
3. Galvan-Ramirez, M. L., Rivera, N., Loeza, M. E., Avila, X., Acero, J., Troyo, R., & Bernal, R. (2007). Nitazoxanida în tratamentul Ascaris lumbricoides într-o zonă rurală din Colima, Mexic. Revista de helmintologie, 81(3), 255-259. https://doi.org/10.1017/S0022149X07747466 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17594741/
4. Diaz, E., Mondragon, J., Ramirez, E., & Bernal, R. (2003). Epidemiologia și controlul paraziților intestinali cu nitazoxanidă la copiii din Mexic. Revista americană de medicină tropicală și igienă, 68(4), 384-385. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12875284/
5. Juan, J. O., Lopez Chegne, N., Gargala, G., & Favennec, L. (2002). Studii clinice comparative ale nitazoxanidei, albendazolului și praziquantelului în tratamentul ascaridiozei, trichuriei și himenolepizei la copiii din Peru. Tranzacțiile Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă, 96(2), 193-196. https://doi.org/10.1016/s0035-9203(02)90301-9 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12055813/
6. Romero Cabello, R., Guerrero, L. R., Muñóz García, M. R., & Geyne Cruz, A. (1997). Nitazoxanida pentru tratamentul infecțiilor intestinale cu protozoare și helminți în Mexic. Tranzacțiile Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă, 91(6), 701-703. https://doi.org/10.1016/s0035-9203(97)90531-9 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9580117/
7. Rossignol, J. F., Lopez-Chegne, N., Julcamoro, L. M., Carrion, M. E., & Bardin, M. C. (2012). Nitazoxanida pentru tratamentul empiric al diareei infecțioase pediatrice. Tranzacțiile Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă, 106(3), 167-173. https://doi.org/10.1016/j.trstmh.2011.11.007 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22301075/
8. Doumbo, O., Rossignol, J. F., Pichard, E., Traore, H. A., Dembele, T. M., Diakite, M., Traore, F., & Diallo, D. A. (1997). Nitazoxanida în tratamentul diareei criptosporidiene și a altor infecții parazitare intestinale asociate cu sindromul imunodeficienței dobândite în Africa tropicală. Revista americană de medicină tropicală și igienă, 56(6), 637-639. https://doi.org/10.4269/ajtmh.1997.56.637 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9230795/
9. Ortiz, J. J., Ayoub, A., Gargala, G., Chegne, N. L. și Favennec, L. (2001). Studiu clinic randomizat al nitazoxanidei în comparație cu metronidazolul în tratamentul giardiozei simptomatice la copiii din nordul Peru. Farmacologie și terapeutică alimentară, 15(9), 1409-1415. https://doi.org/10.1046/j.1365-2036.2001.01066.x https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11552913/
10. Escobedo, A. A., Alvarez, G., González, M. E., Almirall, P., Cañete, R., Cimerman, S., Ruiz, A., & Pérez, R. (2008). Tratamentul giardiozei la copii: tinidazol în doză unică în comparație cu 3 zile de nitazoxanidă. Analele de medicină tropicală și parazitologie, 102(3), 199-207. https://doi.org/10.1179/136485908X267894 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18348774/
11. Rossignol, J. F., Ayoub, A., & Ayers, M. S. (2001). Tratamentul diareei cauzate de Giardia intestinalis și Entamoeba histolytica sau E. dispar: un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo al nitazoxanidei. Jurnalul de boli infecțioase, 184(3), 381-384. https://doi.org/10.1086/322038 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11443569/
12. Speich, B., Marti, H., Ame, S. M., Ali, S. M., Bogoch, I. I., Utzinger, J., Albonico, M. și Keiser, J. (2013). Prevalența infecției cu protozoare intestinale în rândul copiilor de vârstă școlară de pe insula Pemba, Tanzania, și efectul unei singure doze de albendazol, nitazoxanidă și albendazol-nitazoxanidă. Paraziți și vectori, 6, 3. https://doi.org/10.1186/1756-3305-6-3 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23289920/
13. Rodríguez-García, R., Rodríguez-Guzmán, L. M., & Cruz del Castillo, A. H. (1999). Eficacia y seguridad de mebendazol contra nitazoxanida en el tratamiento de Giardia lamblia en niños [Eficacitatea și siguranța mebendazolului în comparație cu nitazoxanida în tratamentul Giardia lamblia la copii]. Revista de gastroenterologie din Mexic, 64(3), 122-126. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10532139/
14. Martínez-Rosas, V., Hernández-Ochoa, B., Morales-Luna, L., Ortega-Cuellar, D., González-Valdez, A., Arreguin-Espinosa, R., Rufino-González, Y., Calderón-Jaimes, E., Castillo-Rodríguez, R. A., Wong-Baeza, C., Baeza-Ramírez, I., Pérez de la Cruz, V., Vidal-Limón, A., & Gómez-Manzo, S. (2023). Nitazoxanida Inhibă enzima bifuncțională GlG6PD::6PGL din Giardia lamblia: Caracterizarea biochimică și In Silico a unei noi ținte medicamentoase. Revista internațională de științe moleculare, 24(14), 11516. https://doi.org/10.3390/ijms241411516 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37511272/
15. Sabatke, B., Chaves, P. F. P., Cordeiro, L. M. C., & Ramirez, M. I. (2022). Efectul sinergic al polizaharidelor din ceaiul de mușețel cu nitazoxanida crește eficacitatea tratamentului împotriva. Giardia intestinalis. Life (Basel, Elveția), 12(12), 2091. https://doi.org/10.3390/life12122091 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36556456/
16. Cedillo-Rivera, R., Chávez, B., González-Robles, A., Tapia, A., & Yépez-Mulia, L. (2002). Efectul in vitro al nitazoxanidei împotriva trofozoitelor Entamoeba histolytica, Giardia intestinalis și Trichomonas vaginalis. Jurnalul de microbiologie eucariotă, 49(3), 201-208. https://doi.org/10.1111/j.1550-7408.2002.tb00523.x https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12120985/
17. Bernal-Redondo, R., Martínez-Méndez, L. G., Mendoza-Chavez, A., Velasco-Perales, D., & Chavez-Munguia, B. (2004). Evaluarea efectului in vitro al albendazolului, metronidazolului și nitazoxanidei asupra viabilității și structurii chisturilor de Giardia lamblia. Jurnalul de citologie și patologie submicroscopică, 36(3-4), 241-245. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15906598/
18. Rocco, P. R. M., Silva, P. L., Cruz, F. F., Melo-Junior, M. A. C., Tierno, P. F. G. M. M. M., Moura, M. A., De Oliveira, L. F. G., Lima, C. C., Dos Santos, E. A., Junior, W. F., Fernandes, A. P. S. M., Franchini, K. G., Magri, E., de Moraes, N. F., Gonçalves, J. M. J. J., Carbonieri, M. N., Dos Santos, I. S., Paes, N. F., Maciel, P. V. M., Rocha, R. P., ... Cercetătorii SARITA-2 (2021). Utilizarea timpurie a nitazoxanidei în boala ușoară COVID-19: un studiu randomizat, controlat cu placebo. Revista europeană de respirație, 58(1), 2003725. https://doi.org/10.1183/13993003.03725-2020 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33361100/
19. Medhat, M. A., El-Kassas, M., Karam-Allah, H., Al Shafie, A., Abd-Elsalam, S., Moustafa, E., Hassany, S. M., Salama, M., Abd Elghafar, M. S., Sayed, H., Badr, M., Kamal, D. T., Shamseldeen, A., Ossimi, A., Moaz, I., Esmael, H. E., Ezz Eldin, A. M., Ezzat, S., Abdelghaffar, H. și Abdelghaffar, K. (2022). Sofosbuvir / ledipasvir în combinație sau nitazoxanida singură sunt tratamente sigure și eficiente pentru infecția COVID-19: Un studiu controlat randomizat pentru reorientarea antiviralelor. Revista arabă de gastroenterologie : publicația oficială a Asociației Pan-Arabe de Gastroenterologie, 23(3), 165-171. https://doi.org/10.1016/j.ajg.2022.04.005 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35690556/
20. Rossignol, J. F., & El-Gohary, Y. M. (2006). Nitazoxanida în tratamentul gastroenteritei virale: un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo. Farmacologie și terapeutică alimentară, 24(10), 1423-1430. https://doi.org/10.1111/j.1365-2036.2006.03128.x https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17081163/
21. Stelitano, D., La Frazia, S., Ambrosino, A., Zannella, C., Tay, D., Iovane, V., Montagnaro, S., De Filippis, A., Santoro, M. G., Porotto, M., & Galdiero, M. (2023). Activitatea antivirală a nitazoxanidei împotriva MorbillivirusRevista de eradicare a virusurilor, 9(4), 100353. https://doi.org/10.1016/j.jve.2023.100353 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38028567/
22. Goel, V., Jain, A., Sharma, G., Jhajharia, A., Agarwal, V. K., Ashdhir, P., Pokharna, R., & Chauhan, V. (2021). Evaluarea eficacității nitazoxanidei în abcesul hepatic amebic necomplicat. Jurnalul indian de gastroenterologie : revista oficială a Societății Indiene de Gastroenterologie, 40(3), 272-280. https://doi.org/10.1007/s12664-020-01132-w https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33991310/
23. Glal, K. A. M. M., Abd-Elsalam, S. M. M. și Mostafa, T. M. M. (2021). Nitazoxanida versus rifaximina în prevenirea recurenței encefalopatiei hepatice: Un studiu controlat dublu-orb randomizat. Revista de științe hepato-biliar-pancreatice, 28(10), 812-824. https://doi.org/10.1002/jhbp.947 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33768619/
24. Abd-Elsalam, S., El-Kalla, F., Elwan, N., Badawi, R., Hawash, N., Soliman, S., Soliman, S., Soliman, S., Elkhalawany, W., ElSawaf, M. A., & Elfert, A. (2019). Un studiu controlat randomizat care compară Nitazoxanida Plus Lactuloza cu Lactuloza singură în tratamentul encefalopatiei hepatice manifeste. Jurnalul de gastroenterologie clinică, 53(3), 226-230. https://doi.org/10.1097/MCG.0000000000001040 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29668561/
25. Zumaquero-Ríos, J. L., Sarracent-Pérez, J., Rojas-García, R., Rojas-Rivero, L., Martínez-Tovilla, Y., Valero, M. A., & Mas-Coma, S. (2013). Fascioloza și parazitozele intestinale care afectează școlarii din Atlixco, statul Puebla, Mexic: epidemiologie și tratament cu nitazoxanidă. PLoS boli tropicale neglijate, 7(11), e2553. https://doi.org/10.1371/journal.pntd.0002553 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24278492/
26. Rossignol, J. F., Kabil, S. M., El-Gohary, Y., & Younis, A. M. (2007). Nitazoxanida în tratamentul amoebiozei. Tranzacțiile Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă, 101(10), 1025-1031. https://doi.org/10.1016/j.trstmh.2007.04.001 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17658567/
27. Rossignol, J. F., Kabil, S. M., El-Gohary, Y., Elfert, A., & Keeffe, E. B. (2008). Studiu clinic: Studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo al monoterapiei cu nitazoxanidă pentru tratamentul pacienților cu hepatită cronică C genotip 4. Farmacologie și terapeutică alimentară, 28(5), 574-580. https://doi.org/10.1111/j.1365-2036.2008.03781.x https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18616643/
28. Favennec, L., Jave Ortiz, J., Gargala, G., Lopez Chegne, N., Ayoub, A., & Rossignol, J. F. (2003). Studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo al nitazoxanidei în tratamentul fasciolozei la adulți și copii din nordul Peru. Farmacologie și terapeutică alimentară, 17(2), 265-270. https://doi.org/10.1046/j.1365-2036.2003.01419.x https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12534412/
29. Shawky, D., Salamah, A. M., Abd-Elsalam, S. M., Habba, E., Elnaggar, M. H., Elsawy, A. A., Baiomy, N., Bahaa, M. M., & Gamal, R. M. (2022). Regim terapeutic pe bază de nitazoxanidă ca tratament nou pentru infecția cu Helicobacter pylori la copii și adolescenți: un studiu randomizat. Revista europeană pentru științe medicale și farmacologice, 26(9), 3132-3137. https://doi.org/10.26355/eurrev_202205_28730 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35587063/
30. Shehata, M. A., Talaat, R., Soliman, S., Elmesseri, H., Soliman, S., & Abd-Elsalam, S. (2017). Studiu controlat randomizat al unui nou regim terapeutic triplu nouț care conține nitazoxanidă (NTZ) versus regimul tradițional pentru eradicarea infecției cu Helicobacter pylori. Helicobacter, 22(5), 10.1111/hel.12395. https://doi.org/10.1111/hel.12395 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28524341/
31. Abd-Elsalam, S., Kobtan, A., El-Kalla, F., Elkhalawany, W., Nawasany, S. E., Saif, S. A., Yousef, M., Ali, L. A., Soliman, S., Mansour, L., Habba, E., Soliman, H., Rizk, F., & Shehata, M. A. (2016). Un tratament cvadruplu pe bază de Nitazoxanidă de 2 săptămâni ca terapie de salvare pentru eradicarea Helicobacter pylori: O experiență într-un singur centru. Medicină, 95(24), e3879. https://doi.org/10.1097/MD.0000000000003879 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27310977/
32. Abaza, B. E., Hamza, R. S., Farag, T. I., Abdel-Hamid, M. A., & Moustafa, R. A. (2016). EVALUAREA EFICACITĂȚII NITAZOXANIDEI ÎN TRATAMENTUL CRIPTOSPORIDIOZEI UTILIZÂND EXAMINAREA PCR. Jurnalul Societății egiptene de Parazitologie, 46(3), 683-692. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30230765/
33. Toychiev, A., Navruzov, B., Pazylova, D., Davis, N., Badalova, N., & Osipova, S. (2021). Protozoarele și helminții intestinali în colita ulcerativă și influența terapiei antiparazitare asupra evoluției bolii. Acta tropica, 213, 105755. https://doi.org/10.1016/j.actatropica.2020.105755 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33188747/
34. Teran, C. G., Teran-Escalera, C. N., & Villarroel, P. (2009). Nitazoxanida vs. probioticele pentru tratamentul diareei acute cu rotavirus la copii: un studiu randomizat, cu un singur orb, controlat la copiii bolivieni. Revista internațională de boli infecțioase : IJID : publicație oficială a Societății Internaționale de Boli Infecțioase, 13(4), 518-523. https://doi.org/10.1016/j.ijid.2008.09.014 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19070525/
35. Rossignol, J. F., Kabil, S. M., el-Gohary, Y., & Younis, A. M. (2006). Efectul nitazoxanidei în diareea și enterita cauzate de speciile Cryptosporidium. Gastroenterologie clinică și hepatologie : revista oficială de practică clinică a Asociației Americane de Gastroenterologie, 4(3), 320-324. https://doi.org/10.1016/j.cgh.2005.12.020 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16527695/
36. Rossignol, J. F., Kabil, S. M., Said, M., Samir, H., & Younis, A. M. (2005). Efectul nitazoxanidei în diareea persistentă și enterita asociată cu Blastocystis hominis. Gastroenterologie clinică și hepatologie : revista oficială de practică clinică a Asociației Americane de Gastroenterologie, 3(10), 987-991. https://doi.org/10.1016/s1542-3565(05)00427-1 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16234044/
37. Rossignol J. F. (2006). Nitazoxanida în tratamentul criptosporidiozei legate de sindromul de imunodeficiență dobândită: rezultatele programului de utilizare din motive de compasiune din Statele Unite la 365 de pacienți. Farmacologie și terapeutică alimentară, 24(5), 887-894. https://doi.org/10.1111/j.1365-2036.2006.03033.x https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16918894/
38. Rossignol, J. F., Abu-Zekry, M., Hussein, A. și Santoro, M. G. (2006). Efectul nitazoxanidei pentru tratamentul diareei severe cu rotavirus: un studiu randomizat dublu-orb controlat cu placebo. Lancet (Londra, Anglia), 368(9530), 124-129. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(06)68852-1 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16829296/
39. Rossignol, J. F., Hidalgo, H., Feregrino, M., Higuera, F., Gomez, W. H., Romero, J. L., Padierna, J., Geyne, A., & Ayers, M. S. (1998). Un studiu dublu "orb" controlat cu placebo al nitazoxanidei în tratamentul diareei criptosporidiene la pacienții cu SIDA din Mexic. Tranzacțiile Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă, 92(6), 663-666. https://doi.org/10.1016/s0035-9203(98)90804-5 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10326116/
40. Rossignol, J. F., Ayoub, A., & Ayers, M. S. (2001). Tratamentul diareei cauzate de Cryptosporidium parvum: un studiu prospectiv randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo al Nitazoxanidei. Jurnalul de boli infecțioase, 184(1), 103-106. https://doi.org/10.1086/321008 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11398117/
41. Xu, M., Yao, Z., Kong, J., Tang, M., Liu, Q., Zhang, X., Shi, S., Zheng, X., Cao, J., Zhou, T., & Wang, Z. (2024). Antiparazitul nitazoxanida potențează colistina împotriva colistinei rezistente la colistină Acinetobacter baumanniiși Escherichia coli in vitro și in vivo. Spectrul microbiologic, 12(1), e0229523. https://doi.org/10.1128/spectrum.02295-23 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38032179/
42. Shamir, E. R., Warthan, M., Brown, S. P., Nataro, J. P., Guerrant, R. L., & Hoffman, P. S. (2010). Nitazoxanida inhibă producția de biofilm și hemaglutinarea de către tulpinile enteroagregante de Escherichia coli prin blocarea asamblării fimbriilor AafA. Agenți antimicrobieni și chimioterapie, 54(4), 1526-1533. https://doi.org/10.1128/AAC.01279-09 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20086145/
43. Guga, G., Houpt, E. R., Elwood, S., Liu, J., Kimathi, C., Mosha, R., Temu, M., Maro, A., Mujaga, B., Swai, N., Pholwat, S., McQuade, E. T. R., Mduma, E. R., DeBoer, M. D., & Platts-Mills, J. (2023). Impactul azitromicinei și al nitazoxanidei asupra infecțiilor enterice și a creșterii copilului: Constatări din studiul Early Life Interventions for Childhood Growth and Development in Tanzania (ELICIT). PloS one, 18(12), e0294110. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0294110 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38127924/
44. Kaul, G., Akhir, A., Shukla, M., Rawat, K. S., Sharma, C. P., Sangu, K. G., Rode, H. B., Goel, A., & Chopra, S. (2022). Nitazoxanida potențează linezolidul împotriva Staphylococcus aureus rezistent la linezolid in vitro și in vivo. Jurnalul de chimioterapie antimicrobiană, 77(9), 2456-2460. https://doi.org/10.1093/jac/dkac201 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35748613/
45. Tchouaffi-Nana, F., Ballard, T. E., Cary, C. H., Macdonald, T. L., Sifri, C. D., & Hoffman, P. S. (2010). Nitazoxanida inhibă formarea biofilmului de către Staphylococcus epidermidis prin blocarea acumulării pe suprafețe. Agenți antimicrobieni și chimioterapie, 54(7), 2767-2774. https://doi.org/10.1128/AAC.00901-09 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20404119/
46. https://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/2021/021497s017lbl.pdf
47. Stockis, A., Allemon, A. M., De Bruyn, S., & Gengler, C. (2002). Farmacocinetica și tolerabilitatea nitazoxanidei la om folosind doze orale unice ascendente. Jurnalul internațional de farmacologie clinică și terapeutică, 40(5), 213-220. https://doi.org/10.5414/cpp40213. https://doi.org/10.5414/cpp40213 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12051573/

Stockis, A., De Bruyn, S., Gengler, C., & Rosillon, D. (2002). Farmacocinetica și tolerabilitatea nitazoxanidei la om în timpul administrării timp de 7 zile cu 0,5 g și 1 g b.i.d.. Jurnalul internațional de farmacologie clinică și terapeutică, 40(5), 221-227. https://doi.org/10.5414/cpp40221. https://doi.org/10.5414/cpp40221 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12051574/